VARA ASTA BEAU APĂ

foto: www.glasbergen.com

O campanie "ÎMPREUNĂ ÎNSĂNĂTOȘIM ROMÂNIA"
Marca Chirurgie Vasculară Timișoara

Campania VARA ASTA BEAU APĂ promovează conștientizarea importanței hidratării, mai ales pe parcursul verii. Am pornit la drum cu această inițiativă în vara anului 2017 prin evenimentul virtual cu același nume promovat pe Facebook, urmat de un eveniment real organizat la clubul "No Name" din Timișoara. 

Să nu ne oprim aici! Să ducem povestea mai departe și să însănătoșim toată România!

Chiar dacă este o necesitate fiziologică, hidratarea nu se face întotdeauna corect. Cu toții suntem, probabil, familiarizați cu ideea că e bine să consumăm minim 2 litri de apă pe zi, dar oare știm care sunt efectele deshidratării asupra aparatului cardiovascular? 

Deshidratarea crește riscul apariției evenimentelor cardiovasculare nedorite, prin creșterea vâscozității sângelui și formarea de cheaguri de sânge la nivelul inimii și vaselor. Apariția deshidratării este favorizată de temperaturile înalte de pe timpul verii, pacienții cu boli cardiovasculare fiind cei mai predispuși să dezvolte complicațiile mai sus menționate.
                             
Nu uitați să beți apă constant pe parcursul verii. Când simțiți senzația de sete sunteți DEJA deshidratați!

MERSUL - UN TRATAMENT DE BAZĂ ÎN BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂ

uploadmegaquotes.com

Mersul generează o creștere a necesarului de oxigen la nivelul musculaturii membrelor inferioare. La pacienții cu boală arterială periferică, alimentarea membrelor inferioare cu sânge este deficitară și, de aceea, oferta de oxigen nu este niciodată pe măsura necesarului, mai ales la efort. 

Astfel apare hipoxia sau alimentarea insuficientă cu oxigen a musculaturii membrelor inferioare. Acestă stare patologică generează, pe lângă alte mecanisme, activarea angiogenezei - procesul de formare a unor noi vase de sânge, pornind de la vascularizația existentă, rezultatul fiind ameliorarea alimentării cu sânge și, bineînțeles, și cu oxigen a membrelor inferioare.

Iată, deci, că o stare patologică poate stimula organismul să se adapteze la condițiile generate de boală, iar mersul, prin accentuarea acestei stări, se dovedește a fi un tratament de bază în boala arterială periferică care afectează membrele inferioare.

Este important de reținut că mersul nu poate fi folosit ca unic tratament al acestei boli, el fiind utilizat în asociere cu diverse alte mijloace terapeutice, în funcție de stadiul afecțiunii. 

Mai precis, exercițiile de mers sunt indicate la pacienții care prezintă durere la nivelul musculaturii membrului inferior la mers, dar care cedează în repaus. 

Eficiența terapiei prin mers crește în condițiile în care pacientul intră într-un program de reabilitare supravegheat de un fizioterapeut. În plus, colaborarea dintre chirurgul vascular și fizioterapeut ameliorează semnificativ rezultatele obținute la această categorie de pacienți.

CINE SUNT BENEFICIARII UNUI CONSULT DE CHIRURGIE VASCULARĂ?

• Pacienții prezentând manifestări sugestive pentru boala arterială periferică (dureri la nivelul membrelor inferioare apărute la mers sau prezente în repaus, însoțite sau nu de leziuni tegumentare persistente);

• Pacienții cu boală carotidiană suspectată sau confirmată, cunoscuți cu accident vascular cerebral în antecedente sau acuzând vertij ori tulburări de vedere;

• Pacienții cunoscuți cu anevrisme arteriale la nivelul extremităților sau la nivel abdominal;

• Pacienții cu afecțiuni venoase periferice, prezentând edeme, vene varicoase sau ulcere cauzate de boala venoasă.

• Pacienții cu boală cronică de rinichi care necesită instituirea sau evaluarea unei căi de acces vascular pentru hemodializă.

FIBRILAȚIA ATRIALĂ: O BOMBĂ CU CEAS

                        scitechdaily.com

Ai fost diagnosticat cu fibrilație atrială, dar nu ai în schema de tratament un medicament anticoagulant (de subțiere a sângelui), de regulă Sintrom, Trombostop sau unul de generație mai nouă - Xarelto, Eliquis, Pradaxa, etc.?

Ai una sau mai multe din semnele clinice sugestive pentru fibrilația atrială: palpitații, puls neregulat, oboseală, amețeli, dureri toracice sau lipsă de aer, dar nu te-ai prezentat încă la medic?

În ambele situații este important să consulți imediat un cardiolog. De ce? Fibrilația atrială este o tulburare de ritm cardiac, care favorizează formarea cheagurilor la nivelul inimii și migrarea lor prin artere: 

- la nivelul membrelor - generând ischemia acută, cu risc de pierdere a membrului afectat; - la nivelul creierului - dând naștere accidentului vascular cerebral ischemic; 

- în alte teritorii vasculare - unde provoacă tulburari similare determinate de absența alimentării cu sânge.

Pentru evitarea acestor complicații, medicul cardiolog îți va recomanda, cel mai probabil, un tratament anticoagulant (de subțiere a sângelui).

Nu uita! SĂNĂTATEA E LA O PASTILĂ DISTANȚĂ DE TINE!

ANEVRISMUL AORTEI ABDOMINALE

 

AORTA este principalul vas arterial al ORGANISMULUI, iar segmentul său ABDOMINAL este cel mai susceptibil la dilatare. O creștere a diametrului său peste 3cm poartă denumirea de ANEVRISM. Cea mai redutabilă complicație a anevrismului aortic este ruptura, complicație care prezintă un risc vital însemnat.

Studiile recente pun în vedere faptul că peste 3 bărbați din 100, cu vârsta peste 65 de ani, prezintă un anevrism al aortei abdominale. Printre factorii de risc pentru dezvoltarea unui anevrism aortic se regăsesc: fumatul, vârsta, ateroscleroza, hipertensiunea arterială sau istoricul familial de boală anevrismală.

Anevrismul aortei abdominale este de regulă silențios din punct de vedere clinic. Examinarea abdomenului poate să pună în evidență o formațiune pulsatilă în proximitatea ombilicului, însă sensibilitatea acestei investigații este de sub 50%. În cazul unui anevrism nerupt, simptomele, în cazul în care sunt prezente, pot fi durerea sau sensibilitatea apărute la palparea anevrismului, acestea fiind resimțite local, dar și lombar sau la nivelul organelor genitale. În cazul rupturii anevrismului, tabloul clinic este dramatic, incluzând scăderea bruscă a tensiunii arteriale, paloare, durere abdominală sau lombară și distensia abdominală.

Ghidurile de diagnostic recomandă ca toți bărbații având vârsta de 65 ani sau mai mult să beneficieze de o evaluare ecografică a aortei abdominale. În plus, toți bărbații și femeile având vârsta de 50 ani sau mai mult, care au o rudă de gradul I diagnosticată cu anevrism al aortei abdominale, ar trebui să beneficieze de o evaluare ecografică o dată la 10 ani.

Managementul anevrismului aortic presupune, în funcție de dimensiunea sa, controlul factorilor de risc (în special renunțarea la fumat) și monitorizarea  imagistică regulată sau tratamentul chirurgical (clasic sau endovascular) al acestuia.

Sursa: European Society for Vascular Surgery (ESVS) 2019 Clinical Practice Guidelines on the Management of Abdominal Aorto-iliac Artery Aneurysms

CLAUDICAȚIA INTERMITENTĂ: O FORMĂ DE MANIFESTARE A BOLII ARTERIALE PERIFERICE

hopkinsmedicine.org

Claudicația intermitentă este definită ca durere cu caracter de crampă musculară sau, uneori, de arsură, care apare la nivelul membrelor inferioare la mers și dispare în repaus, generată fiind de circulația deficitară a sângelui în arterele membrelor inferioare. Cu toate acestea, unii oameni se plâng numai de slăbiciune la nivelul membrelor inferioare în timpul mersului sau prezintă o senzație de "oboseală" la nivelul feselor. Claudicația intermitentă poate să apară la nivelul unuia sau al ambelor membre inferioare și de multe ori se agravează în timp.

Durerea este efectul limitării aportului de oxigen necesar mușchilor membrului inferior, mecanism care se exacerbează cu ocazia exercițiului fizic. Claudicația intermitentă se datorează, de regulă, îngustării sau ocluziei complete a arterelor din cauza aterosclerozei. Ea afectează 1-2% din populația sub 60 de ani, 3-4% dintre persoanele cu vârsta între 60 și 70 de ani și peste 5% dintre persoanele de peste 70 de ani. Factorii de risc ai aterosclerozei pot fi neinfluențabili: vârsta avansată, sexul masculin, predispoziţia genetică sau influenţabili: dislipidemia, fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, obezitatea, sedentarismul și anumiți factori psihosociali.

La apariția claudicației, se recomandă solicitarea unui consult de chirurgie vasculară, în vederea efectuării unui examen clinic, centrat pe evaluarea pulsurilor la nivelul membrelor inferioare. Testele de diagnostic includ măsurarea comparativă a presiunii arteriale la nivelul brațelor și picioarelor utilizând un dispozitiv sono Doppler, cu calcularea indicelui gleznă-braț, reprezentând raportul dintre presiunea decelată la nivelul picioarelor și cea obținută la brațe.

Tratamentul inițial al claudicației intermitente este, de regulă, conservator. Administrarea unui tratament medicamentos specific, exercițiile de mers și renunțarea la fumat, pot ameliora semnificativ simptomatologia, prin creșterea aportului sangvin periferic.

În cazul unei claudicații de severitate crescută sau dacă tratamentul conservator este ineficient, se impune efectuarea unei investigații angioCT vizând aorta abdominală și axele arteriale ale membrelor inferioare bilateral, cu stabilirea indicației de revascularizare a membrului inferior afectat, fie prin intervenție chirurgicală clasică (spre exemplu, bypass-ul arterial) fie pe cale endovasculară (angioplastia cu balon, cu sau fără montare de stent). Opțiunea terapeutică depinde de localizarea și severitatea leziunii arteriale, dar și de statusul medical subiacent al pacientului.

ELIGIBIL pentru SCREENING-UL BOLII ARTERIALE PERIFERICE

Aveți un disconfort la nivelul musculaturii gambiere la mers, care dispare în repaus? Dacă da, este posibil să suferiți de boală arterială periferică (BAP). Disconfortul sau durerea musculară apărute la mers poartă denumirea de claudicație intermitentă. Claudicația se datorează blocării arterelor de la nivelul membrelor inferioare, cel mai frecvent prin acumularea de colesterol în peretele vascular, care determină alimentarea insuficientă cu sânge a musculaturii. Un eveniment similar poate avea loc și la nivelul arterelor carotide sau arterelor renale.

Persoanele susceptibile pentru dezvoltarea BAP sunt fumătorii și pacienții cu diabet zaharat, hipertensiune arterială sau hipercolesterolemie. Persoanele care suferă de BAP pot prezenta, de asemenea, un blocaj al unei artere carotide sau al unei artere de la nivelul inimii, situație care predispune la apariția unui accident vascular cerebral, respectiv a infarctului miocardic. De aceea, toți pacienții cu BAP trebuie să beneficieze de o evaluare minuțioasă a funcției cardiace și a circulației carotidiene.

Examenul clinic pune, de regulă, în evidență o pulsatilitate redusă sau absentă la nivelul arterelor picioarelor. Membrele inferioare ale pacienților cu BAP pot prezenta același aspect cu cele ale pacienților sănătoși, în poziție verticală sau șezând, însă ele devin mai palide atunci când sunt ridicate deasupra nivelului inimii, în poziție orizontală. Cu toate acestea, diagnosticul BAP este certificat prin măsurarea presiunii sângelui în arterele de la nivelul gleznei, utilizând un aparat pe bază de ultrasunete, sono Doppler-ul, și raportând valoarea obținută la presiunea decelată la nivelul arterei brațului - indicele gleznă-braț. Un raport mai mic de 0,9 indică faptul că un blocaj semnificativ este prezent într-una din arterele membrului inferior. BAP critică este prezentă în cazul în care simptomele progresează către durerea persistentă în repaus și / sau în cazul în care apare o leziune de tipul ulcerului sau gangrenei la nivelul membrului inferior.

Potrivit ghidurilor internaționale de diagnostic, candidații pentru screening-ul BAP sunt persoanele în vârstă de peste 50 ani, cu antecedente de diabet zaharat sau fumat, dar și orice persoană în vârstă de peste 65 de ani. Screening-ul BAP se efectuează într-un cabinet de chirurgie vasculară și include examenul clinic plus calcularea indicelui gleznă-braț.