joi, 31 octombrie 2024

MERSUL - UN TRATAMENT DE BAZĂ ÎN BOALA ARTERIALĂ PERIFERICĂ

                 uploadmegaquotes.com

Mersul generează o creștere a necesarului de oxigen la nivelul musculaturii membrelor inferioare. La pacienții cu boală arterială periferică, alimentarea membrelor inferioare cu sânge este deficitară și, de aceea, oferta de oxigen nu este niciodată pe măsura necesarului, mai ales la efort. 

Astfel apare hipoxia sau alimentarea insuficientă cu oxigen a musculaturii membrelor inferioare. Acestă stare patologică generează, pe lângă alte mecanisme, activarea angiogenezei - procesul de formare a unor noi vase de sânge, pornind de la vascularizația existentă, rezultatul fiind ameliorarea alimentării cu sânge și, bineînțeles, și cu oxigen a membrelor inferioare.

Iată, deci, că o stare patologică poate stimula organismul să se adapteze la condițiile generate de boală, iar mersul, prin accentuarea acestei stări, se dovedește a fi un tratament de bază în boala arterială periferică care afectează membrele inferioare.

Este important de reținut că mersul nu poate fi folosit ca unic tratament al acestei boli, el fiind utilizat în asociere cu diverse alte mijloace terapeutice, în funcție de stadiul afecțiunii. 

Mai precis, exercițiile de mers sunt indicate la pacienții care prezintă durere la nivelul musculaturii membrului inferior la mers, dar care cedează în repaus. 

Eficiența terapiei prin mers crește în condițiile în care pacientul intră într-un program de reabilitare supravegheat de un fizioterapeut. În plus, colaborarea dintre chirurgul vascular și fizioterapeut ameliorează semnificativ rezultatele obținute la această categorie de pacienți.



luni, 14 octombrie 2024

CINE SUNT BENEFICIARII UNUI CONSULT DE CHIRURGIE VASCULARĂ?

• Pacienții prezentând manifestări sugestive pentru boala arterială periferică (dureri la nivelul membrelor inferioare apărute la mers sau prezente în repaus, însoțite sau nu de leziuni tegumentare persistente);

• Pacienții cu boală carotidiană suspectată sau confirmată, cunoscuți cu accident vascular cerebral în antecedente sau acuzând vertij ori tulburări de vedere;

• Pacienții cunoscuți cu anevrisme arteriale la nivelul extremităților sau la nivel abdominal;

• Pacienții cu afecțiuni venoase periferice, prezentând edeme, vene varicoase sau ulcere cauzate de boala venoasă.

• Pacienții cu boală cronică de rinichi care necesită instituirea sau evaluarea unei căi de acces vascular pentru hemodializă.

duminică, 11 august 2024

FIBRILAȚIA ATRIALĂ: O BOMBĂ CU CEAS

                        scitechdaily.com

Ai fost diagnosticat cu fibrilație atrială, dar nu ai în schema de tratament un medicament anticoagulant (de subțiere a sângelui), de regulă Sintrom, Trombostop sau unul de generație mai nouă - Xarelto, Eliquis, Pradaxa, etc.?
Ai una sau mai multe din semnele clinice sugestive pentru fibrilația atrială: palpitații, puls neregulat, oboseală, amețeli, dureri toracice sau lipsă de aer, dar nu te-ai prezentat încă la medic?
În ambele situații este important să consulți imediat un cardiolog. De ce? Fibrilația atrială este o tulburare de ritm cardiac, care favorizează formarea cheagurilor la nivelul inimii și migrarea lor prin artere: 
- la nivelul membrelor - generând ischemia acută, cu risc de pierdere a membrului afectat; - la nivelul creierului - dând naștere accidentului vascular cerebral ischemic; 
- în alte teritorii vasculare - unde provoacă tulburari similare determinate de absența alimentării cu sânge.
Pentru evitarea acestor complicații, medicul cardiolog îți va recomanda, cel mai probabil, un tratament anticoagulant (de subțiere a sângelui).
Nu uita! SĂNĂTATEA E LA O PASTILĂ DISTANȚĂ DE TINE!