ANEVRISMUL AORTEI ABDOMINALE

 

AORTA este principalul vas arterial al ORGANISMULUI, iar segmentul său ABDOMINAL este cel mai susceptibil la dilatare. O creștere a diametrului său peste 3cm poartă denumirea de ANEVRISM. Cea mai redutabilă complicație a anevrismului aortic este ruptura, complicație care prezintă un risc vital însemnat.

Studiile recente pun în vedere faptul că peste 3 bărbați din 100, cu vârsta peste 65 de ani, prezintă un anevrism al aortei abdominale. Printre factorii de risc pentru dezvoltarea unui anevrism aortic se regăsesc: fumatul, vârsta, ateroscleroza, hipertensiunea arterială sau istoricul familial de boală anevrismală.

Anevrismul aortei abdominale este de regulă silențios din punct de vedere clinic. Examinarea abdomenului poate să pună în evidență o formațiune pulsatilă în proximitatea ombilicului, însă sensibilitatea acestei investigații este de sub 50%. În cazul unui anevrism nerupt, simptomele, în cazul în care sunt prezente, pot fi durerea sau sensibilitatea apărute la palparea anevrismului, acestea fiind resimțite local, dar și lombar sau la nivelul organelor genitale. În cazul rupturii anevrismului, tabloul clinic este dramatic, incluzând scăderea bruscă a tensiunii arteriale, paloare, durere abdominală sau lombară și distensia abdominală.

Ghidurile de diagnostic recomandă ca toți bărbații având vârsta de 65 ani sau mai mult să beneficieze de o evaluare ecografică a aortei abdominale. În plus, toți bărbații și femeile având vârsta de 50 ani sau mai mult, care au o rudă de gradul I diagnosticată cu anevrism al aortei abdominale, ar trebui să beneficieze de o evaluare ecografică o dată la 10 ani.

Managementul anevrismului aortic presupune, în funcție de dimensiunea sa, controlul factorilor de risc (în special renunțarea la fumat) și monitorizarea  imagistică regulată sau tratamentul chirurgical (clasic sau endovascular) al acestuia.

Sursa: European Society for Vascular Surgery (ESVS) 2019 Clinical Practice Guidelines on the Management of Abdominal Aorto-iliac Artery Aneurysms