CLAUDICAȚIA INTERMITENTĂ: O FORMĂ DE MANIFESTARE A BOLII ARTERIALE PERIFERICE

hopkinsmedicine.org

Claudicația intermitentă este definită ca durere cu caracter de crampă musculară sau, uneori, de arsură, care apare la nivelul membrelor inferioare la mers și dispare în repaus, generată fiind de circulația deficitară a sângelui în arterele membrelor inferioare. Cu toate acestea, unii oameni se plâng numai de slăbiciune la nivelul membrelor inferioare în timpul mersului sau prezintă o senzație de "oboseală" la nivelul feselor. Claudicația intermitentă poate să apară la nivelul unuia sau al ambelor membre inferioare și de multe ori se agravează în timp.

Durerea este efectul limitării aportului de oxigen necesar mușchilor membrului inferior, mecanism care se exacerbează cu ocazia exercițiului fizic. Claudicația intermitentă se datorează, de regulă, îngustării sau ocluziei complete a arterelor din cauza aterosclerozei. Ea afectează 1-2% din populația sub 60 de ani, 3-4% dintre persoanele cu vârsta între 60 și 70 de ani și peste 5% dintre persoanele de peste 70 de ani. Factorii de risc ai aterosclerozei pot fi neinfluențabili: vârsta avansată, sexul masculin, predispoziţia genetică sau influenţabili: dislipidemia, fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, obezitatea, sedentarismul și anumiți factori psihosociali.

La apariția claudicației, se recomandă solicitarea unui consult de chirurgie vasculară, în vederea efectuării unui examen clinic, centrat pe evaluarea pulsurilor la nivelul membrelor inferioare. Testele de diagnostic includ măsurarea comparativă a presiunii arteriale la nivelul brațelor și picioarelor utilizând un dispozitiv sono Doppler, cu calcularea indicelui gleznă-braț, reprezentând raportul dintre presiunea decelată la nivelul picioarelor și cea obținută la brațe.

Tratamentul inițial al claudicației intermitente este, de regulă, conservator. Administrarea unui tratament medicamentos specific, exercițiile de mers și renunțarea la fumat, pot ameliora semnificativ simptomatologia, prin creșterea aportului sangvin periferic.

În cazul unei claudicații de severitate crescută sau dacă tratamentul conservator este ineficient, se impune efectuarea unei investigații angioCT vizând aorta abdominală și axele arteriale ale membrelor inferioare bilateral, cu stabilirea indicației de revascularizare a membrului inferior afectat, fie prin intervenție chirurgicală clasică (spre exemplu, bypass-ul arterial) fie pe cale endovasculară (angioplastia cu balon, cu sau fără montare de stent). Opțiunea terapeutică depinde de localizarea și severitatea leziunii arteriale, dar și de statusul medical subiacent al pacientului.

ELIGIBIL pentru SCREENING-UL BOLII ARTERIALE PERIFERICE

Aveți un disconfort la nivelul musculaturii gambiere la mers, care dispare în repaus? Dacă da, este posibil să suferiți de boală arterială periferică (BAP). Disconfortul sau durerea musculară apărute la mers poartă denumirea de claudicație intermitentă. Claudicația se datorează blocării arterelor de la nivelul membrelor inferioare, cel mai frecvent prin acumularea de colesterol în peretele vascular, care determină alimentarea insuficientă cu sânge a musculaturii. Un eveniment similar poate avea loc și la nivelul arterelor carotide sau arterelor renale.

Persoanele susceptibile pentru dezvoltarea BAP sunt fumătorii și pacienții cu diabet zaharat, hipertensiune arterială sau hipercolesterolemie. Persoanele care suferă de BAP pot prezenta, de asemenea, un blocaj al unei artere carotide sau al unei artere de la nivelul inimii, situație care predispune la apariția unui accident vascular cerebral, respectiv a infarctului miocardic. De aceea, toți pacienții cu BAP trebuie să beneficieze de o evaluare minuțioasă a funcției cardiace și a circulației carotidiene.

Examenul clinic pune, de regulă, în evidență o pulsatilitate redusă sau absentă la nivelul arterelor picioarelor. Membrele inferioare ale pacienților cu BAP pot prezenta același aspect cu cele ale pacienților sănătoși, în poziție verticală sau șezând, însă ele devin mai palide atunci când sunt ridicate deasupra nivelului inimii, în poziție orizontală. Cu toate acestea, diagnosticul BAP este certificat prin măsurarea presiunii sângelui în arterele de la nivelul gleznei, utilizând un aparat pe bază de ultrasunete, sono Doppler-ul, și raportând valoarea obținută la presiunea decelată la nivelul arterei brațului - indicele gleznă-braț. Un raport mai mic de 0,9 indică faptul că un blocaj semnificativ este prezent într-una din arterele membrului inferior. BAP critică este prezentă în cazul în care simptomele progresează către durerea persistentă în repaus și / sau în cazul în care apare o leziune de tipul ulcerului sau gangrenei la nivelul membrului inferior.

Potrivit ghidurilor internaționale de diagnostic, candidații pentru screening-ul BAP sunt persoanele în vârstă de peste 50 ani, cu antecedente de diabet zaharat sau fumat, dar și orice persoană în vârstă de peste 65 de ani. Screening-ul BAP se efectuează într-un cabinet de chirurgie vasculară și include examenul clinic plus calcularea indicelui gleznă-braț.

ISCHEMIA ACUTĂ DE MEMBRU

Ischemia acută de membru (superior sau inferior) este o afecțiune determinată de întreruperea bruscă a circulației sângelui, de obicei datorită unui cheag migrat de la nivelul inimii sau format într-una dintre arterele membrului suferind. 

Pacientul resimte, de regulă, o durere brusc instalată la nivelul membrului afectat și constată că pielea membrului devine palidă sau violacee și rece. În plus, simte amorțeală sau furnicături, și constată scăderea capacității de a mobiliza membrul. Tabloul clinic poate conține toate semnele menționate sau doar o parte dintre ele. 

Când se suspicionează această afecțiune, este important ca pacientul sau familia acestuia să apeleze imediat un serviciu medical de urgență, orice întârziere putând pune în pericol membrul suferind.