FIBRILAȚIA ATRIALĂ: O BOMBĂ CU CEAS

Ai fost diagnosticat cu fibrilație atrială, dar nu ai în schema de tratament un medicament anticoagulant (de subțiere a sângelui, de regulă Sintrom sau Trombostop)?

Ai una sau mai multe din semnele clinice sugestive pentru fibrilația atrială: palpitații, puls neregulat, oboseală, amețeli, dureri toracice sau lipsă de aer, dar nu te-ai prezentat încă la medic?

În ambele situații este important să consulți imediat un cardiolog. De ce? Fibrilația atrială este o tulburare de ritm cardiac, care favorizează formarea cheagurilor la nivelul inimii și migrarea lor prin artere: - la nivelul membrelor - generând ischemia acută, cu risc de pierdere a membrului afectat; - la nivelul creierului - dând naștere accidentului vascular cerebral ischemic; - în alte teritorii vasculare - unde provoacă tulburari similare ale alimentării cu sânge.

Pentru evitarea acestor complicații, medicul cardiolog îți va recomanda, cel mai probabil, un tratament anticoagulant (de subțiere a sângelui).

Nu uita! SĂNĂTATEA E LA O PASTILĂ DISTANȚĂ DE TINE!

CLAUDICAȚIA INTERMITENTĂ: O FORMĂ DE MANIFESTARE A BOLII ARTERIALE PERIFERICE

hopkinsmedicine.org

Claudicația intermitentă este definită ca durere cu caracter de crampă musculară sau, uneori, de arsură, care apare la nivelul membrelor inferioare la mers și dispare în repaus, generată fiind de circulația deficitară a sângelui în arterele membrelor inferioare. Cu toate acestea, unii oameni se plâng numai de slăbiciune la nivelul membrelor inferioare în timpul mersului sau prezintă o senzație de "oboseală" la nivelul feselor. Claudicația intermitentă poate să apară la nivelul unuia sau al ambelor membre inferioare și de multe ori se agravează în timp.

Durerea este efectul limitării aportului de oxigen necesar mușchilor membrului inferior, mecanism care se exacerbează cu ocazia exercițiului fizic. Claudicația intermitentă se datorează, de regulă, îngustării sau ocluziei complete a arterelor din cauza aterosclerozei. Ea afectează 1-2% din populația sub 60 de ani, 3-4% dintre persoanele cu vârsta între 60 și 70 de ani și peste 5% dintre persoanele de peste 70 de ani. Factorii de risc ai aterosclerozei pot fi neinfluențabili: vârsta avansată, sexul masculin, predispoziţia genetică sau influenţabili: dislipidemia, fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, obezitatea, sedentarismul și anumiți factori psihosociali.

La apariția claudicației, se recomandă solicitarea unui consult de chirurgie vasculară, în vederea efectuării unui examen clinic, centrat pe evaluarea pulsurilor la nivelul membrelor inferioare. Testele de diagnostic includ măsurarea comparativă a presiunii arteriale la nivelul brațelor și picioarelor utilizând un dispozitiv sono Doppler, cu calcularea indicelui gleznă-braț, reprezentând raportul dintre presiunea decelată la nivelul picioarelor și cea obținută la brațe.

Tratamentul inițial al claudicației intermitente este, de regulă, conservator. Administrarea unui tratament medicamentos specific, exercițiile de mers și renunțarea la fumat, pot ameliora semnificativ simptomatologia, prin creșterea aportului sangvin periferic.

În cazul unei claudicații de severitate crescută sau dacă tratamentul conservator este ineficient, se impune efectuarea unei investigații angioCT vizând aorta abdominală și axele arteriale ale membrelor inferioare bilateral, cu stabilirea indicației de revascularizare a membrului inferior afectat, fie prin intervenție chirurgicală clasică (spre exemplu, bypass-ul arterial) fie pe cale endovasculară (angioplastia cu balon, cu sau fără montare de stent). Opțiunea terapeutică depinde de localizarea și severitatea leziunii arteriale, dar și de statusul medical subiacent al pacientului.

ELIGIBIL pentru SCREENING-UL BOLII ARTERIALE PERIFERICE

Aveți un disconfort la nivelul musculaturii gambiere la mers, care dispare în repaus? Dacă da, este posibil să suferiți de boală arterială periferică (BAP). Disconfortul sau durerea musculară apărute la mers poartă denumirea de claudicație intermitentă. Claudicația se datorează blocării arterelor de la nivelul membrelor inferioare, cel mai frecvent prin acumularea de colesterol în peretele vascular, care determină alimentarea insuficientă cu sânge a musculaturii. Un eveniment similar poate avea loc și la nivelul arterelor carotide sau arterelor renale.

Persoanele susceptibile pentru dezvoltarea BAP sunt fumătorii și pacienții cu diabet zaharat, hipertensiune arterială sau hipercolesterolemie. Persoanele care suferă de BAP pot prezenta, de asemenea, un blocaj al unei artere carotide sau al unei artere de la nivelul inimii, situație care predispune la apariția unui accident vascular cerebral, respectiv a infarctului miocardic. De aceea, toți pacienții cu BAP trebuie să beneficieze de o evaluare minuțioasă a funcției cardiace și a circulației carotidiene.

Examenul clinic pune, de regulă, în evidență o pulsatilitate redusă sau absentă la nivelul arterelor picioarelor. Membrele inferioare ale pacienților cu BAP pot prezenta același aspect cu cele ale pacienților sănătoși, în poziție verticală sau șezând, însă ele devin mai palide atunci când sunt ridicate deasupra nivelului inimii, în poziție orizontală. Cu toate acestea, diagnosticul BAP este certificat prin măsurarea presiunii sângelui în arterele de la nivelul gleznei, utilizând un aparat pe bază de ultrasunete, sono Doppler-ul, și raportând valoarea obținută la presiunea decelată la nivelul arterei brațului - indicele gleznă-braț. Un raport mai mic de 0,9 indică faptul că un blocaj semnificativ este prezent într-una din arterele membrului inferior. BAP critică este prezentă în cazul în care simptomele progresează către durerea persistentă în repaus și / sau în cazul în care apare o leziune de tipul ulcerului sau gangrenei la nivelul membrului inferior.

Potrivit ghidurilor internaționale de diagnostic, candidații pentru screening-ul BAP sunt persoanele în vârstă de peste 50 ani, cu antecedente de diabet zaharat sau fumat, dar și orice persoană în vârstă de peste 65 de ani. Screening-ul BAP se efectuează într-un cabinet de chirurgie vasculară și include examenul clinic plus calcularea indicelui gleznă-braț.

ISCHEMIA ACUTĂ DE MEMBRU

Ischemia acută de membru (superior sau inferior) este o afecțiune determinată de întreruperea bruscă a circulației sângelui, de obicei datorită unui cheag migrat de la nivelul inimii sau format într-una dintre arterele membrului suferind. 

Pacientul resimte, de regulă, o durere brusc instalată la nivelul membrului afectat și constată că pielea membrului devine palidă sau violacee și rece. În plus, simte amorțeală sau furnicături, și constată scăderea capacității de a mobiliza membrul. Tabloul clinic poate conține toate semnele menționate sau doar o parte dintre ele. 

Când se suspicionează această afecțiune, este important ca pacientul sau familia acestuia să apeleze imediat un serviciu medical de urgență, orice întârziere putând pune în pericol membrul suferind.

CE ESTE INSUFICIENȚA VENOASĂ CRONICĂ? CUM TRATĂM VENELE VARICOASE?

suburbanveincenter.com

Insuficiența venoasă cronică este o afecţiune care presupune întoarcerea defectuoasă a sângelui de la nivelul venelor membrelor inferioare către inimă, cu colectarea acestuia în venele mai sus menționate.

Cauzele insuficienţei venoase cronice

 Venele transportă sângele de la toate organele corpului către inimă. Pentru a ajunge la inimă, sângele din membrele inferioare trebuie să învingă gravitaţia. Mușchii trebuie să se contracte cu fiecare pas pentru a comprima venele și împinge sângele în sus, iar valvulele din vene direcționează acest sânge către inimă. Insuficiența venoasă cronică apare atunci când aceste valvule sau peretele venos se deteriorează, permițând sângelui să curgă înapoi, către picioare. Deteriorarea valvulelor sau a peretelui venos poate să apară ca rezultat al îmbătrânirii, datorită unui stil de viață care presupune activități prelungite în poziția șezând (la birou) sau în picioare sau datorită unei combinații între îmbătrânire și mobilitatea redusă. O altă cauză a insuficienței venoase cronice o reprezintă tromboflebita care presupune apariția unei inflamații, cu formarea cheagurilor de sânge la nivelul venelor, cu deteriorarea ulterioară a acestora. 

Factorii de risc pentru insuficiența venoasă cronică sunt:

• tromboflebita 
• perioadele lungi de stat în picioare sau pe scaun
• obezitatea
• sarcina 
• inactivitatea 
• fumatul 
• sexul feminin 
• vârsta peste 50 de ani

Simptomele includ:

• tumefierea membrelor inferioare, mai ales după perioade lungi de stat în picioare
• durere sau oboseală resimțite la nivelul membrelor inferioare
• varicele (venele varicoase)
• modificări tegumentare
• mâncărime la nivelul pielii membrelor inferioare
• ulcerul venos

Diagnosticul

Pentru diagnosticarea insuficienței venoase cronice și a bolii varicoase se impune efectuarea unui consult de chirurgie vasculară. După examinarea clinică, chirurgul vascular recomandă, de obicei, efectuarea unei ecografii Doppler pentru evaluarea venelor suferinde de la nivelul membrelor inferioare.

Tratamentul

Strategiile de tratament includ:

• evitarea perioadelor lungi de stat in picioare sau pe scaun 
• activități sportive regulate
• mersul pe jos 
• pierderea în greutate, în cazul pacienților obezi sau supraponderali 
• ridicarea membrelor inferioare deasupra nivelului inimii, în poziția culcat 
• purtarea ciorapilor de compresie 
• antibiotice pentru tratamentul infecțiilor pielii 
• medicație flebotonică/antitrombotică
• igiena riguroasă a pielii membrelor inferioare

În situațiile în care boala este avansată este posibil ca medicul să recomande tratamentul chirurgical al venelor varicoase. În principiu, el presupune întreruperea și îndepărtarea venelor varicoase, strategia chirurgicală fiind însă adaptată pentru fiecare caz în parte.

ÎMPREUNĂ ÎNSĂNĂTOȘIM ROMÂNIA

ÎMPREUNĂ ÎNSĂNĂTOȘIM ROMÂNIA...

Acest gând mă animează de aproape 2 luni și, în consecință, am creat un grup cu același nume pe Facebook.

De ce?

Pentru că știu că sistemul medical românesc și România în totalitatea ei au, înainte de toate, nevoie de o însănătoșire a mentalității, de o nouă abordare în ceea ce privește sănătatea, dar și boala.

Mirajul unui trai mai bun în altă țară, chiar pus în antiteză cu atât de multele neajunsuri din sistemul medical și din societatea românească, nu a reușit încă să mă determine să fac pasul peste graniță. Motivul este dorința de a face ceva aici. Pentru oamenii care ne sunt părinți, fii, frați sau nepoți.

Astfel, am luat inițiativa de a crea un grup care să militeze pentru informarea medicală corespunzătoare a pacienților, acțiune care implică atât medicii, cât și pacienții. Informarea pacienților este esențială pentru reușita actului medical. Un pacient informat este un pacient implicat. Implicat în procesul de însănătoșire a propriului organism.

O societate prosperă se bazează pe sănătate și cultură. Cultivarea unei culturi medicale adecvate în rândul membrilor societății duce inevitabil la prosperitate. Ține de noi, medici și pacienți, să atingem acest deziderat.

Să punem, deci, mână de la mână și să facem ceva pentru comunitate. Oricât de mărunt este acel ceva, exemplul personal îi va stimula și pe cei din jurul nostru.

https://www.facebook.com/groups/292647601087886/

FUMEZ, DAR ȘTIU CE FAC?

Dincolo de efectele nefaste mult discutate ale fumatului, acesta reprezintă și un important factor de risc pentru boala arterială periferică. 

Cum afectează fumul de țigară vasele de sânge (arterele)?

Principalul mecanism este acela de stimulare a aterosclerozei, proces care, prin formarea plăcilor de aterom în peretele arterial, duce la îngustarea și chiar la închiderea vaselor, consecința fiind alimentarea deficitară cu sânge a capului sau a membrelor. Un alt mecanism este cel imun (boala Buerger), prin care fumul de țigară produce o inflamație la nivelul peretelui vascular, cu formarea consecutivă de cheaguri în vas, deznodământul fiind similar cu cel descris mai sus. Diferența e că, în cazul celui de-al doilea mecanism, pacienții sunt mult mai tineri (20-40 ani), vasele afectate sunt doar cele ale membrelor, iar evoluția bolii este mult mai agresivă. 

În concluzie, prin acțiunea sa asupra vaselor, fumul de țigară crește semnificativ riscul apariției accidentului vascular cerebral sau al bolii arteriale la nivelul membrelor (complicația cea mai gravă fiind amputația majoră de membru).

CINE SUNT BENEFICIARII UNUI CONSULT DE CHIRURGIE VASCULARĂ?

• Pacienții prezentând manifestări sugestive pentru boala arterială periferică (dureri la nivelul membrelor inferioare apărute la mers sau prezente în repaus, însoțite sau nu de leziuni tegumentare persistente);


• Pacienții cu boală carotidiană suspectată sau confirmată, cunoscuți cu accident vascular cerebral în antecedente sau acuzând vertij ori tulburări de vedere;


• Pacienții cunoscuți cu anevrisme arteriale la nivelul extremităților sau la nivel abdominal;


• Pacienții cu afecțiuni venoase periferice, prezentând edeme, vene varicoase sau ulcere cauzate de boala venoasă.